|
|
Am fost pentru prima data in Ucraina. am vazut acolo foarte multe lucruri frumoase, am scris o scurta povestire de acolo.......
O scurtă vizită în Ucraina
Am fost în prima mea vizită în Ucraina în localitatea Vinogradiv (Виноград din raionul Transcarpatia.
Totul a început frumos, înca de la intrarea în țară, am avut suficient timp să admir peisajul, nu m-am putut grăbi nici dacă am vrut, drumul este plin de istorie, (istoria bombardamentului bineînteles, dacă știți unde bat?).
Pe drumul către localitatea în care trebuia să ajung, pentru că eu împreună cu delegații sătmăreni eram invitați la Festivalul Internațional al vinului, am putut admira o farâmă din istoria sovietică, la tot pasul ori parcate ori făcându-și munca de zi cu zi, automobile istorice care au marcat trecutul comunist al Ucrainei, cum ar fi celebra Gaz m20 Pobeda, Gaz 21 Volga, și multe multe Lada.
Ajunși la hotel, am fost primiți cu ospitalitate, acele oficialități aveau un bun simț în ei rar întâlnit pe la noi, nu le-ar strica poate nici Românilor noștri, niște lecții de la ei.
Seara am mers la un local aproape de hotel, unde trebuia să stăm, să socializăm și cu celelalte oficialități delegate din Rusia.
Acolo l-am conoscut pe domnul (tovarasul) Ivan, un rusneag simpatic cu o funcție destul de mare în orașul din care venea (Belgarad) de la vreo 1400 de km față de Ucraina.
Am început să povestim acuma, fiecare cum reușeam noroc cu o doamnă rafinată de origine Ucraineană care ne traducea în limba română.
După multele toast-uri care le-am băut, ba în cinstea prieteniei între Rusia și Români, ba pentru iubire, ba pentru întalnirea noastra, și multe alte toast-uri care ne-au cam încețoșat vederile recunosc, ne-am reîntors la hotel unde am continuat cu un after-party.
Acolo pe ritmurile melodiilor tradiţionale Ruseşti şi Româneşti, Katyusa și Dulce-I vinul am continuat petrecerea până în zorii zilei pe la ora 5.
Să nu credeţi că pe urmă m-am culcat, nici dacă aş fi vrut, rusneagul pe la ora 7 îmi bătea însetat la uşa strigând puternic nazdărăvia (asta însemnând noroc în limba rusă. Ce era să fac am deschis uşa si ne-am pus din nou pe veselie, și tot așa până pe la vreo 9 dimineața când o fost musai să ne oprim că trebuia să ajungem la locul unde se desfășura festivalul.
La festival, fuuu… lume multă venită din toare colțurile Ucrainei, Ungariei,Rusiei și României.
Fiecare ne-am întrecut în preparate culinare (eu am fost maestrul bucătar și șef de grătar), băuturi, și costume tradiționale. Era o atmosferă așa de, cum să va spun nu prea gasesc cuvântul potrivit, toată lumea se simțea bine, ospitalitate, muzica de toate felurile și în toate limbile, nu era ca la evenimetele noastre când totul se bazează pe politică și politicieni.
La festivitatea de premiere am avut surpriza să aflăm că delegația noastra a luat și un premiu pentru gospodărie.
La un moment dat atmosfera nu a mai fost așa frumoasă pentru că a început o ploaie parcă ruptă din filmele de groază și cum locul acela se afla într-un parc (gen cum e gradina Romei de la noi din Satu Mare dar făra alei asfaltate), am înotat la propriu prin mocirla clicoasă.
Cu toate acestea, lumea continua să se distreze de mama focului lăutarii fredonau melodii celebre, iar vodka și vinul curgea în pahare. Dintr-o data, prin covorul de noroi, apare Ivan, cum credeți? din nou însetat, l-am servit prima data cu ceva d’ale gurii specific românesc, ca nu cumva să-l prinda alcoolul, iar apoi ce îi plăcea lui cel mai mult de la noi, pălinca. Asta a fost ultima mea întâlnire cu el din cadrul festivalului, cine stie dacă drumurile noastre se vor mai întâlnii vreodată, iar sunetul Katyushei îl vom mai face să răsune la ore târzii în noapte.
Iată-ma pe drumul spre casă, recunosc că m-am despărțit destul de greu de acele ținuturi, am rămas în minte cu o amintire frumoasă și am constatat că mai există în lumea asta și oameni care chiar dacă sunt cu funcții, când este vorba de voie bună știu să se comporte cum se cade.
Sper să ma mai duc pe acolo, să mai simt mirosul finuț al fostei URSS, să mai cunosc oameni cu caracter și evident să recunosc, să beau un toast de vodkă cu prietenii mei sovietici.
George NEGREA
_______________________________________
Sa moara capra vecinului ...
|
|
in a 3a poza iti vad si troscoleta de servici 
